 |
Potrivit sondajelor, Jonathan Scheele este una dintre cele mai populare personalităţi din România. Întrece în incredere şi credibilitate pe mulţi dintre politicienii români.
Ce îl face pe Scheele atât de cunoscut şi respectat?
Desigur, el este reprezentantul oficial în Romania al mitului European. Românii tinjesc înca, alegoric, dupa ordinea lucrurilor care a plecat cu legiunile romane şi s-a reinstaurat parţial cu dinastia Hohenzollern, ca să se naruie sub obişnuitul atac barbar din est. Tînjesc dupa civilizaţiaă. Pentru români, dintotdeauna « sub vremi » şi în zone gri, Uniunea Europeană, reprezentanta acestei civilizaţii, înseamnă apartenenţă, bunăstare, securitate, reguli, justiţie şi mai ales justeţe. Or, Scheele se întîmplă să reprezinte tocmai instituţia cu care românii asociază toate acestea.
Este aceasta reţeta succesului? Cu siguranţa nu. Dacă Scheele ar fi fost un slab comunicator, din toate cele de mai sus nu s-ar fi ales nimic. Scheele a încercat asiduu şi sincer să înţeleagă România, pe care a privit-o cu ochi proaspeţi, fară a se lăsa otravit de prejudecăţi. Să o înteleagă pentru a putea comunica: Europa României şi România Europei.
Ani de zile, Scheele a parut mai preocupat să comunice cu românii, pe teme europene, dar nu exclusiv europene, decât guvernul lor. Le-a explicat beneficiile şi greutăţile aderarii, le-a vorbit despre reformele de care are nevoie România pentru a deveni un stat modern, le-a fost aproape în nenumarate vizite în ţară. In acelasi timp, stiu apropiaţii, toţi prietenii şi cunoscuţii străini ai domnului Scheele au început să vadă România cu alţi ochi: prietenul de la Bucureşti, devenit cunoscător, le împărtăşea o altă Românie, departe de perfecţiune, dar mai apropiată de realitate şi sigur mai bună şi mai interesantă decât credeau ei.
Dacă unii români îl admiră, este pentru că, deseori spre deosebire de proprii lideri, intuiesc că lui sincer îi pasă, fară demagogie sau dorinţa de a fi votat.
Scheele a reuşit să întrupeze mitul european cu farmec, convingere, simplitate, ba chiar cu o potrivită doză de naivitate, indispensabilă menţinerii optimismului.
Jonathan Scheele :
«Românii sunt deştepţi, deschişi şi au un simt al umorului asemănător celui englezesc. Românii iubesc ironia, poate prea mult, dar asta îi apropie de englezi.»
Despre « rebranduirea » Romaniei : «Este un lucru dificil, întrucit nu cred că este o problemă doar de advertising. România îşi poate construi o nouă imagine cu adevărat, numai dezvoltându-se economic si politic».
«Uniunea Europeana nu este aici pentru a vă salva de voi înşivă »
«Cu cât cunosc mai bine România, cu atât o înţeleg mai puţin»
«Stiu că n-o voi întelege niciodată, poate şi de asta o voi iubi mereu. Sigur, nu poţi fi mereu raţional, dar, profesional, trebuie să fiu cât de mult pot. Altfel, pasiunea mă face să închid ochii la realitate. Dar să fii raţional, fără optimism, nu ajungi nicăieri. Iar România trebuie să ajungă neapărat undeva».
Jonathan Scheele s-a născut pe 7 noiembrie 1948. A absolvit cu M.A. Stiinţele Mecanice şi Economia la Trinity Hall, Cambridge. Începând cu 1970, a lucrat ca stagiar în management la Unilever, iar mai târziu a lucrat pentru BLMC, Longbridge, în Birmingham. Şi-a început activitatea la Comisia Europeană, la Bruxelles, în 1974.
Între 1975 şi 1982, a deţinut diferite funcţii cum ar fi cea de Coordonator al Diviziei pentru Industria Textilă a Comisiei şi apoi la Divizia pentru Regiunea Mediteraneană a CE. Din 1982 până în 1988, a fost Secretar 1 şi apoi Consilier la Delegaţia Permanentă a Comisiei din Geneva, având responsabilităţi în domeniul comercial, legate în special de acordul GATT, dar şi de organizaţiile internaţionale din Geneva.
Din 1988 până în 1992, a fost Coordonator Principal, apoi Şef al Departamentului de Servicii din cadrul Direcţiei Generale pentru Relaţii Externe a Comisiei Europene şi negociator din partea Comisiei în Runda Uruguay.
Din 1993 până în 1999, Jonathan Scheele a fost Şef al Diviziei pentru Relaţii Internaţionale în domeniul Transportului, unde responsabilităţile sale au inclus problemele internaţionale din domeniul transportului, în special cele legate de extinderea europeană, inclusiv aspectele de politică ale sectoarelor de transport, infrastructura, dezvoltarea ţărilor din lumea a treia şi proiecte Phare.
Între 1999 şi 2002, a ocupat funcţia de Şef al Diviziei "Asia de Sud-Est", iar din 2000 până în 2001 Director ad-interim pentru regiunea Asia (exceptând Japonia şi Coreea).
|
