|
1. Tema / Oportunitatea
Din 1993, sub sloganul “Investeşte în educaţie!”, organizaţia Junior Achievement România (JAR) implementează programe internaţionale de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de carieră, adresate elevilor şi studenţilor. JAR este parte a Junior Achievement Worldwide™, USA, fondată în 1919 şi Junior Achievement -Young Enterprise, Europe, cu o activitate de peste 40 de ani pe piaţa educaţională europeană.
Programele JAR urmăresc să ofere cunoştinţe şi informaţii despre funcţionarea mecanismelor economiei de piaţă, să formeze abilităţi şi atitudini antreprenoriale, să încurajeze spiritul competiţional, calitatea şi responsabilitatea. Obiectivul strategic al organizaţiei este ca, până în 2010, un sfert din şcolile din România să beneficieze de programe educaţionale Junior Achievement.
JAR implementează programele în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, oferind gratuit materiale, training şi suport tehnic. În permanenţă preocupată să asigure calitate şi inovaţie, organizaţia a dezvoltat şi implementează: platforme online pentru programele şi competiţiile implementate în şcoli; simulări virtuale de tip interactiv; portaluri web pentru voluntarii din mediul de afaceri, profesori, elevi şi studenţi; evenimente specifice (Gala Best for Better, Business Ties Education, Innovation Camp, „JA Week” - Săptămâna Junior Achivement).
Programele JAR măresc substanţial procentul tinerilor cu performanţe şi succese în carieră şi viaţă. În perioada 2000–2008, la programele JAR au participat peste un milion de tineri, tendinţa de creştere rămânând constantă.
Probleme specifice/oportunităţile oferite de program
Oportunitatea principală pe care o oferă JAR este metoda „learning by doing”: în conţinutul academic sunt utilizate aplicaţii care susţin informaţiile teoretice. În acest fel, elevii şi studenţii pot să aplice cunoştinţele acumulate în clasă în viaţa lor din afara şcolii. Când li se dă voie să experimenteze beneficiile combinării cunoştinţelor cu practica, probabilitatea de dezvoltare personală creşte semnificativ.
2. Cercetarea
Instrumentele de cercetare:
• Grupuri de studiu cu directorii, managerii, studenţii care ar putea fi implicaţi în proiect
• Chestionare de evaluare: pre-test şi post-test
• Studiul pieţei - articole în mass-media, opiniile experţilor şi reprezentanţilor şcolilor (directori, profesori) despre necesitatea unui astfel de proiect pe piaţă
3. Planificarea
Obiective şi criterii de evaluare asupra riscurilor existente
Principalele obiective:
• Mărirea vizibilităţii organizaţiei în contextul educaţional naţional
• Educarea studenţilor în spiritul economiei de piaţă
Criterii de măsurare:
• Numărul de studenţi/ companii/ instituţii / ONG-uri participante în proiect
• Chestionare de reacţie din partea participanţilor
Criterii secundare:
• Mărirea vizibilităţii programelor JAR
• Creşterea numărului de participanţi / susţinători ai programelor educaţionale JAR
Criteriu de măsurare: numărul de materiale din presă, reacţia directă din partea participanţilor, numărul elevilor, profesorilor, şcolilor noi intrate în program şi al partenerilor sau susţinătorilor JAR
Public ţintă:
Elevi, studenţi, instituţii, companii, ONG, media
Mesajul transmis audienţei ţintă
Mesajul principal: „Investiţi în educaţie!” (titlul programului Săptămâna Junior Achievement – en. „JA Week”)
Al doilea mesaj: „Legătura dintre mediul de afaceri şi educaţie” (en. „Business Ties Education”)
Selecţia canalelor de comunicare
Comunicare internă: e-mail, internet, brainstorming, comunicare interpersonală
Comunicare externă: mass-media locală şi naţională, presa electronică, TV, radio, website-ul JAR, site-uri educaţionale
Mesaje transmise:
Comunicarea convenţională: comunicate, articole, ştiri, materiale promoţionale
Comunicare neconvenţională: Gala Best for Better, mese rotunde, site-uri dedicate subiectului
Suport managerial
Echipa managerială Junior Achievement România a asigurat resurse umane, financiare şi know-how. Reuşita a fost posibilă prin respectarea tuturor paşilor preliminari realizării unui proiect (fişa Gantt şi corelarea acesteia cu bugetul şi resursele umane alocate, întâlniri cu Consiliul director), prin acordul preliminar cu persoanele / instituţiile direct implicate, prin monitorizarea reacţiilor şi evaluări.
4. Implementare
Descrierea paşilor de implementare
“Săptămâna Investeste în Educaţie” este un proiect JAR care implică studenţi, profesori, companii şi mass-media. Evenimentul a avut loc în Bucureşti, la Hilton Athenee Palace, între 26-31 mai 2008. Capitala a fost aleasă din motive de logistică, accesibilitate (biroul Junior Achievement România se află la Bucureşti) şi vizibilitate.
Pentru a comunica uşor cu toţi partenerii, JAR a creat o platformă web. S-a început cu o pagină web de interacţiune (discuţii pe forum-uri, schimb de idei şi materiale despre eveniment) şi ulterior, după afişarea agendei online, a urmat etapa de înscriere la eveniment prin intermediul platformei online. Aceasta a facilitat legătura cu participanţii, mulţi din ei venind din alte oraşe.
Obiectivele au fost:
• premierea participanţilor cu rezultate deosebite în programele JAR
• conectarea mediului educaţional cu mediul de afaceri
• atragerea de noi organizaţii şi companii în programele JAR din anul şcolar 2008-2009
• mărirea vizibilităţii organizaţiei
Agenda a fost împărţită pe 6 zile, în funcţie de zonele educaţionale în care JAR dezvoltă programe:
1. Business Ties Education
2. Lumea mea – Ziua educaţiei sociale
3. Cariera mea – Ziua educaţiei pentru carieră
4. Finanţele mele – Ziua educaţiei financiare
5. Afacerea mea – Ziua educaţiei antreprenoriale
6. Gala Best for Better
În fiecare zi s-au desfăşurat mai multe tipuri de evenimente:
• Training-uri pentru elevi şi studenţi
• Workshop-uri şi seminarii (leadership; presa economică la clasă)
• Mese rotunde cu diferiţi stakeholderi:
• Ministerul Educaţiei (pe teme ca: parteneriat public-privat în educaţia formală, educaţia economică în şcoli şi universităţi)
• mass-media (educaţie prin mass-media)
• asociaţii studenţeşti şi ONG-uri
• Lansarea de noi programe (Business Ties Education; Eco-Nomia; Start Internship)
• Acordare de premii (Business Hall of Fame; Role Model; Job Shadow Day)
• Finalele competiţiilor JAR (Compania program; Etica în Afaceri; Competiţii pentru profesori; MasterCard Global Travel Challenge; Finance Town; Bănci în Acţiune)
• Prezentări ale companiilor (oportunitate pentru studenţi şi profesori să afle despre ele şi să înceapă un dialog pentru implicarea mediului de afaceri în sectorul educaţional)
• Dezbateri (Etica şi PR – cu PR manageri din companii; Mass media şi educaţie - cu jurnalişti reputaţi şi studenţi; HR şi recrutare din universităţi - cu HR manageri din companiile partenere)
• Simulări software educaţionale (simulatoarele de afaceri TITAN, MESE, Bănci în Acţiune)
Evenimentul s-a încheiat, în cea de-a şasea zi, cu “Gala Best for Better Award”: Junior Achievement a oferit diplome şi premii companiilor partenere, câştigătorilor competiţiilor pentru elevi şi studenţi, profesorilor şi voluntarilor din mediul de afaceri implicaţi în programe.
Strategia de comunicare:
Realizarea materialelor de PR: invitaţie la eveniment, comunicat de presă
Realizarea materialelor de marketing: flyere, print-out-uri, bannere, agende
Promovarea evenimentului la nivel naţional
Conferinţa de presă în ziua lansării proiectului
Invitarea jurnaliştilor la dezbateri (mese rotunde, workshop-uri)
Dificultăţi în procesul de implementare
Principalele probleme ar fi putut fi legate de:
• Costurile pentru evenimente
• Participarea oamenilor în activităţi
• Managementul intern
• Lipsa de comunicare cu diferiţi stakeholderi
JAR are experienţă în organizarea de evenimente. Înainte de planificare, se organizează o întâlnire pentru a evalua riscul proiectului. Este stabilită din timp alocarea financiară şi a resurselor umane pe activităţi. Pentru fiecare proiect este desemnat un coordonator. Urmează şedinţe cu echipa care se ocupă de proiect şi cu CEO-ul, pentru a stabili agenda evenimentului. În această fază, fiecare este invitat să propună idei şi să vină cu sugestii. În activităţi sunt implicaţi şi voluntari.
5. Evaluarea
Proiectul a avut impact, fiind prezentat şi promovat la TV, radio, în mediul online şi în presa scrisă. Post-eveniment, a fost realizată acoperirea media, pentru a evalua vizibilitatea evenimentului. Acesta a mărit notorietatea organizaţiei la nivel naţional.
La cele 70 de manifestări au participat cca 3.500 de persoane (3.000 de studenţi, 300 de profesori, 100 de oameni de afaceri, 100 ONG-uri şi alte organizaţii).
Capacitatea de replicare a proiectului: poate fi multiplicat în orice comunitate (rurală sau urbană) şi la orice nivel (local, regional, naţional, internaţional). Din experienţa anterioară, s-a observat că este mai bine să se organizeze un eveniment amplu, cu impact ridicat datorită vizibilităţii mari pe care o oferă companiilor partenere. Amploarea evenimentului conferă şi o uşurinţă mai mare în obţinerea finanţării acestuia.
Concluzii
“Săptămâna Investeşte în Educaţie” este un eveniment pe va fi organizat în fiecare an, pentru capitalul de imagine pe care îl aduce organizaţiei şi pentru că este o bună oportunitate de a pune faţă în faţă toţi stakeholderii noştri.
|
