06 Noiembrie 2006
Ce ai pierdut. 60's o'clock

Mihaela Ionică & Carmen Popescu & Alexandra Panican & Daniela Petrecu & Ana Militaru & Alexandra Udrea & Diana Caracota & Mihaela Pereanu

Tema/ Oportunitatea

Specificul companiei / institutiei pentru care a fost realizat programul

InterArte este un grup de studenţi de la Facultatea de Litere, secţia Comunicare şi Relaţii Publice, afiliat institutului de cercetare CESI. Anterior acestui proiect, grupul s-a ocupat de promovarea Facultăţii de Litere în cadrul Porţilor Deschise prin organizarea unor evenimente culturale.
InterArte şi-a propus o înţelegere a artei ca ansamblu dinamic, structurat în limbaje care se întrepătrund, care se influenţează reciproc prin interacţiuni constante şi profunde. Am încercat să oferim perspective diferite asupra întâlnirii dintre text şi alte medii de comunicare, ca fenomen multiplu şi unitar, în acelaşi timp.

Problema specifica / Oportunitatea abordate de program

Problema actuală a facultăţilor este lipsa de comunicare dintre ele, tendinţa de izolare, de atomizare. Nu este, după cum ştim, doar o tendinţă a facultăţilor, ci şi una a indivizilor în societatea contemporană. Obiectivul nostru este acela de a stabili o punte de comunicare între facultăţi, de a ne întâlni pentru a pune în comun cunoştinţe, abilităţi, de a învăţa unii de la alţii şi de a vedea cum totul ia  forma concretă a unui proiect.

Considerăm că publicul tânăr a fost abandonat culturii mass media, fiind etichetat ca irecuperabil sub emblema „tinerii din ziua de azi”, care nu mai au nici un interes pentru cultura adevărată. În calitatea de reprezentanţi ai tinerei generaţii, ne propunem să demonstrăm că, operând cu instrumente adecvate, îi putem provoca la dialog pe teme culturale. Misiunea noastră este aceea de a traduce cultura în termeni care pot fi înţeleşi de ei, de a utiliza contexte spaţiale şi decoruri pe care ei să le poată recunoaşte şi în cadrul cărora să se simtă destul de confortabil încât să gândească.

Cercetarea
Am cercetat pe cat posibil tot ce implică schimbări sociale în anii 60 şi reflectarea acestor schimbări în arte, atât in Statele Unite şi Europa Occidentală, cât şi în România şi Europa de Est. Literatura generaţiei Beat – Jack Kerouak, William Borroughs, Allen Ginsberg, Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Mituri ale secolului XX (volumul II), biografia lui Bob Dylan, Subcultures –Tthe Reader, Timpul chitărilor electtice, de Doru Ionescu şi un documentare produs de acesta pe aceeaşti temă intitulat Şi eu am fost hippie, albume de fotografii din anii 60, filme artistice şi documentare – Zabiskie Point, Blow up, The Doors, Woodstock, Easy Rider, Fear and loathing in Las Vegas, The Dreamers, etc.
Ideea acestui proiect s-a bazat pe un insight foarte puternic. O parte a membrilor echipei aveau erau consumatori ai acestui tip de cultură înaintea demarării proiectului, drept pentru care am avut acces la insightul membrilor unei subculturi care a reprezentat publicul nostru ţintă.
Am reuşit să adunăm informaţii şi de pe forumul site-ulu nostru, www.aniisaizeci.com precum şi de pe numeroase alte siteuri cu aceeaşi temă.
Am realizat sondaje printre tinerii din publicul nostru ţintă pentru a afla perspectiva lor asupra anilor 60.
Am purtat discuţii pe această temă cu invitaţii noştri, personalităţi ale lumii artistice romaneşti care au trăit acea perioadă sau sunt fascinaţi de ea.

Planificarea

Obiective

Obiectivul nostru principal este să resuscităm conceptul de „eveniment cultural”, considerat desuet şi plictisitor prin definiţie de către majoritatea tinerilor. Ne propunem să le trezim atenţia prin conceptele evenimentelor pe care le organizăm , evenimente sub formă de proiecţii şi dezbateri şi să reuşim să le menţinem atenţia trează până la sfârşit, pentru că acest tip revoluţionar de manifestare culturală implică publicul mai mult ca niciodată în discuţii, presupune un dialog real cu invitaţii.

Tema evenimentelor o reprezintă schimbările pe plan social, artistic, filosofic, politic, care început în SUA şi vestul Europei la sfârşitul anilor ’60 şi de care se leagă un puternic imaginar colectiv. Scopul proiectului nu este acela de a construi un tablou al perioadei respective (adica un „Remember The Sixties), ci se referă mai degrabă la imaginarul legat de acea perioadă, la motivul pentru care o parte a publicului tânăr priveşte cu admiraţie şi chiar nostalgie (poţi fi nostalgic după ceva ce nu cunoşti direct?) tot ce ţine de fervoarea acelor ani. Miturile care pornesc de aici, valorile de atunci pe care ni le-am însuşit într-o oarecare măsură au dus la crearea unei etichete împotriva căreia chiar aceste valori luptă: un brand cultural. Prin urmare, proiectul caută să arate în ce fel acea perioadă a schimbat definitiv aspectul societăţii, însă poate deveni şi un proces de demitizare.

Publicul ţintă

Publicul  ţintă se împarte în două categorii.

Prima categorie-  tineri(16-30 ani) ce s-ar putea încadra într-o “generaţie Vama Veche”, oameni care dezvolta o admiraţie faţă de valori care apar în anii ’60 în spaţiul occidental şi american. Se consideră non-conformişti,  ascultă muzică rock, punk, electro, hip-hop şi consideră ceea ce asculta ca “necomercial”, privesc negativ societatea de consum şi sunt interesaţi de evenimente culturale.

Frecventează cluburi de genul Expirat, B52, Underworld şi  vara merg la Vama-  Îşi doresc să fie diferiţi şi de aceea nu se îmbracă după ultimele tendinţe ci au un stil ce ar putea fi caracterizat ca Împotriva sistemului şi a modei. Totul trebuie să fie un melanj de hippie cu punk, şi cu cat mai trash sau junky, cu atat mai bine. Machiajul fetelor e cu mult negru sau deloc, pentru că e o declaraţie despre ce eşti tu şi nu un accesoriu care sa te facă să araţi mai bine.” (Luciana Duma – “Imagoo” nr.11)

Al doilea segment - oameni care au trait anii ’60(peste 40 de ani) care pot fi interesaţi de asemenea evenimente datorită nostalgiei şi fascinaţiei pe care această perioadă a exercitat-o asupra lor.

Canale de comunicare:

Evenimentele au fost promovate prin:

·        promovarea în locaţiile în care au avut loc evenimentele.

·        afişe;

·        participarea organizatorilor la emisiuni radio pe tema Anii 60-Radio3net, Radio Guerilla;

·        machete în reviste culturale şi de tineret: Dilema Veche, Academia Caţavencu , B24 Fun, Observatorul Cultural;

Puternică promovare pe internet

·        crearea unui site de prezentare şi dezbateri www.aniisaizeci.com;

·        banner pe site-ul www.radio3net.ro

·        banner pe site-ul www.punctfilm.net

·        promovare pe diverse site-uri şi bloguri

·        cronici ale evenimentelor pe siteul www.liternet.ro;

·        comunicate de presă către instituţiile mass media interesate de acest gen de evenimente;

Mesaje

CeAi Pierdut. 60’s o’clock.

Literatura: „Pe drum”, muzici , subculturi

Dezbeat: Simona Popescu, Razvan Ţupa, Liviu Papadima, Ovidiu Verdeş, Carmen Muşat

Film: road movie, Harley, swinging sixties

Invitaţi: Alex Leo Şerban, Horea Murgu

Muzică: Beatles, hippie, Woodstock, Stufstock

Discuţii şi proiecţii: Mihai Plămădeală, Doru Ionescu, Mircea Vintilă

Publicitate: beetle, revoluţie, creativă, advertising icons

Reclamagii: Cristi Munteanu, Mihai Stănescu, Alexandra Crăciun

Societate: (dez)ordine sexuală, feminism, anarhie

Masa rotunda cu Mircea Toma, Andrei Oişteanu, Angelo Mitchievici, Ion Iancu, Lucia Ofrim

Execuţia

Acest proiect s-a concretizat în 5 întâlniri, fiecare abordând un segment diferit de interes, toate având ca punct comun însă, anii 60.

Prima întâlnire s-a desfăşurat la ceainăria Cărtureşti, şi a avut ca temă literatura. S-au citit pasaje din cărţi reprezentative ale anilor 60 (Jack Kerouac, William Buroughs), s-au purtat discuţii despre subculturi, despre influenţa literaturii anilor 60 asupra literaturii contemporane si asupra prezentului, despre realităţi ale anilor 60 aşa cum erau văzute prin prisma scriitorilor, în comparaţie cu viziunea scriitorilor actuali.

Cel de-al doilea eveniment a avut loc la Studioul Toaca. S-a vizionat un montaj de secvenţe din filme reprezentative pentru anii 60. O parte din aceste filme au fost realizate în acea perioada şi reprezintă o mărturie a acelor vremuri din perspectiva unor oameni care chiar le-au trăit( „The Graduate”, „Zabriskie Point”, „Easy Rider”), în timp ce celelalte reprezintă practic imaginea din prezent a acelor vremuri („The Dreamers”, „Fear and Loathing in Las Vegas”). Temele abordate au fost modalităţile alternative de călătorie, s-a discutat despre droguri şi modul în care erau acestea privite în acei ani, despre modul în care a evoluat percepţia asupra lor, s-a vorbit despre imaginea anilor 60 ca „swinging sixties”, despre motocicleta Harley şi simbolurile asociate acesteia, despre ce gandeşte lumea azi despre Harley şi despre motociclişti, în comparaţie cu ce se gândea  în anii 60, despre izolarea în spaţiul urban şi modalităţi de evadare, despre libertate şi ce însemna această valoare în acea perioada şi ce mai înseamnă astăzi pentru noi.   Evenimentul de muzică s-a desfăşurat în Club A. S-au vizionat proiecţii din concerte şi festivaluri de muzică (de ex Isle of Whight), iar invitaţii au discutat despre muzica acelor ani prin comparaţie cu muzica din prezent, despre motivele pentru care tinerii din ziua de azi încă mai ascultă muzica acelor ani şi o găsesc interesantă, despre imaginarul foarte puternic legat de acea perioadă.

Evenimentul de publicitate s-a desfăşurat la Lăptăria lui Enache. S-au proiectat spoturi tv româneşti din perioada comunistă prin comparaţie cu spoturi străine din aceeaşi perioadă şi s-a dezbătut pe această temă. S-au prezentat două campanii ale unor simboluri ale anilor 60 – maşina Volkswagen Beetle şi motocicleta Harley Davidson.

Evenimentul ce a încheiat acest proiect a avut loc la Ceainăria Cărtureşti şi s-a axat pe schimbările survenite în societate în anii 60. S-a discutat despre feminism, dezordine socială şi despre anarhie, subculturi.

Evaluarea

Sălile au fost pline, participanţii fiind majoritatea studenţi. A existat şi un mic procent de adulţi nostalgici. S-a creat un spaţiu de dialog cultural real, nu numai între studenţi de la facultăţi diferite, ci şi între generaţii.

Din punct de vedere al feedback-ului mediatic, acest proiect a fost unul de succes. Scopul a fost de a conştientizare a unui fenomen prezent în zilele noastre şi încercarea de a explica de ce.

Am învăţat multe despre perioada anilor 60 cu prilejul acestor manifestări, şi cum era de aşteptat, am învăţat foarte multe despre organizarea unui eveniment.

Problemele au fost multe, iar erorile de asemenea. Unele justificate, altele mai puţin.

Pe de altă parte am fost uimite de entuziasmul pe care l-au avut majoritatea persoanelor contactate. Astfel am obţinut atât sponsorizarea prin crearea unui site dedicat proiectului, afişe şi mape printate de către o firmă specializată, o sumă modică dar suficientă cât sa acoperim cheltuielile de protocol, asta pe lângă locaţiile obţinute.

Un succes a fost realizarea proiectului fără buget, astfel am demonstrat că iniţiativele tinerilor studenţi nu sunt demne de neglijat, şi că se poate realiza ceva cu voinţă şi multă muncă.

Ecouri în presă post-eveniment:

Ø      un număr din Dilema Veche dedicat subiectului propus de noi

Ø      o emisiune la radio Delta RFI care a abordat acelaşi subiect, după structura evenimentelor noastre, însă fără a ne menţiona

Ø      un articol posteveniment în 24FUN (Mircea Toma)

Ø      3 articole pe site-ul Liternet

Ø      Reportaje de la evenimentele de literatură şi muzică pe TVR Cultural şi un interviu cu echipa

60% din audienţă şi-a clarificat multe nelămuriri şi şi-a manifestat dorinta de a mai participa la astfel de evenimente

50% consideră că evenimentele au reuşit să creeze o punte de legătură între oamenii fascinaţi de această temă