|
1. Tema/ Oportunitatea
1.1. Specificul organizaţiei pentru care a fost realizată campania
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) reprezintă coordonatorul naţional al asistenţei cetăţenilor români în privinţa accesării fondurilor europene. ACIS este organizată la nivel de direcţie generală în cadru Ministerului Economiei şi Finanţelor, minister ce este responsabil de înaintarea cererilor de plată către Comisia Europeană, şi apoi primirea sumelor aferente Fondurilor Structurale şi de Coeziune de la Comisie. ACIS se ocupă atât de primirea şi evaluarea instrumentelor structurale, cât şi de asistenţa financiară nerambursabilă.
1.2. Problema specifică abordată / Oportunitatea campaniei
Tema campaniei urmăreşte îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe al cetăţenilor români în legătură cu Fondurile Structurale şi de Coeziune oferite de Uniunea Europeană. Motivul pentru care m-am decis asupra acestei oportunităţi a fost generat de datele statistice obţinute de pe site-ul oficial al ACIS, de unde reiese că pentru aproape toate Programele Operaţionale, din 2007 şi până astăzi, numărul de proiecte respinse este mai mare sau cel puţin egal cu numărul de proiecte acceptate. De aici rezultă că foarte mulţi români nu înţeleg cum se pot accesa aceste fonduri pentru a îşi dezvolta afacerile. Astfel vom pleca de la următoarea premiză: numărul proiectelor respinse este atât de mare, deoarece oamenii nu deţin destule informaţii despre modul de aplicare.
2. Cercetarea
În primul rând este necesar de stabilit care este gradul de cunoaştere al românilor asupra fondurilor europene. Un prim punct de plecare va fi cercetarea sociologică realizată în 2005 de AB Research Group, pentru Ministerului Economiei şi Finanţelor, unde au fost chestionaţi reprezentanţii administraţiei publice, ONG-uri, mediul de afaceri şi institutele de cercetare ale universităţilor. Astfel, în cadrul focus-grupurilor realizate s-a stabilit că cei mai informaţi erau reprezentanţii ONG-urilor, urmaţi de administraţia publică locală, la coadă aflându-se mediul de afaceri. În urma unui alt studiu, realizat în 2006 de către Agenţia pentru Strategii Guvernamentale la care au participat 1500 de persoane din mediul urban şi rural, s-a stabilit că 30% dintre respondenţi au acces „destul de greu” la informaţiile privind fondurile europene, 20% nu au acces deloc, doar 29% răspunzând că au acces uşor la informaţii. Prin urmare, aproape 50% dintre respondenţi sunt nefamiliarizaţi cu accesarea fondurilor europene. Faţă de nivelul de informare al europenilor asupra fondurilor oferite de UE, românii se pare că stau mult mai prost. Astfel, directorul Agenţiei de dezvoltare Nord-Est, Gheorghe Harja, declară că românii au habar despre fonduri în procent de 14%, faţă de restul cetăţenilor europeni, unde procentul se ridica undeva la 40%. Din analiză datelor statistice furnizate pe site-ul oficial, putem observă că din cele peste 9000 de proiecte depuse, peste 4500 au fost respinse, mai mult de 2000 se află încă în curs de evaluare, iar aproape 2500 au fost acceptate. Dintre aceste aproape 2500, numai 1500 au fost contractate. În continuare, dintr-o analiză a EurActiv.ro şi Hotnews.ro asupra proiectelor aprobate din 2007 până în 2009, realizată în luna aprilie 2009, se arată că pentru Programul Operaţional de Transport nu a fost aprobat niciun proiect major (peste 50 milioane euro) de către Comisie. Mai mult decât atât, expertul din cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), Cristian Popovici, a declarat pentru Financiarul.ro că motivele pentru care proiectele pentru POS CCE sunt respinse includ „erori în 2 documentele depuse, neîncadrarea în obiectivelor programelor la care aplică sau pentru neîndeplinirea condiţiilor tehnico-financiare”. Proiectele pentru POS sunt evaluate în trei etape: verificarea conformităţii administrative, verificarea eligibilităţii şi verificarea tehnică şi financiară. Popovici a mai declarat ca „după primele două verificări sunt respinse, în medie, 25% din proiecte, iar după cea de a treia etapă, restul”.
Prin urmare, câteva date importante pot fi obţinute prin realizarea unei analize a datelor statistice furnizate de ACIS. Mai departe va fi nevoie de o cercetare cantitativă şi calitativă care să reactualizeze rezultatelor cercetărilor sociale din 2006. Astfel pentru cercetarea cantitativă se vor realiza chestionare ce vor fi împărţite unor e eşantioane reprezentative. Trebuie ţinut cont de natura campaniei – faptul că este una naţională – motiv pentru care autorităţile locale vor trebui să comunice bilateral şi transparent pentru obţinerea unui rezultat reprezentativ pentru întreaga populaţie a României. În plus se pot folosi şi chestionare online, pe pagină oficială ACIS, care să măsoare atât gradul de informare, cât şi metodele preferate pentru diseminarea informaţiei. Cercetarea calitativă va relua modelul folosit în 2005 pentru a se observa absorbţia informaţiilor, îndeosebi de către mediul de afaceri, care atunci s-a dovedit a fi cel mai neinformat în privinţa fondurilor.
3. Planificarea
3.1. Definirea obiectivelor campaniei
• Obiectiv general: Creşterea gradului de informare a populaţiei româneşti asupra modului de aplicare la Fondurile Structurale şi de Coeziune până la un procent apropiat de cel al nivelului european.
• Obiective specifice:
o Creşterea numărului de proiecte acceptate cu 50%;
o Scăderea numărului de proiecte respinse cu 50%;
o Scăderea numarului proiectelor respinse din cauza erorilor actelor necesare, încadrarea greşită în schema de finanţare, neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, bugetele nerealiste sau necorelate cu proiectele propuse cu 50%.
3.2. Identificarea publicului ţintă
• Autorităţi publice centrale, locale, regionale;
• Mediul de afaceri;
• ONG-uri;
• Sindicate şi patronate;
• Alţi potenţiali beneficiari ai fondurilor;
• Comunitatea civilă;
• Mass-media.
3.3. Formularea mesajelor comunicate grupurilor ţintă
UE îţi dă, dar nu investeşte pentru tine! (mesaj principal)
Mesaje secundare:
- Ai o idee bună? UE te ajută să o pui în practică!
- Investeşte în afacerea ta prin fondurile europene!
- Investeşte pe bani europeni!
- Aplică pentru bani europeni!
- Dezvoltă-ţi afacerea pe bani europeni!
- Gândeşte diferit! Investeşte prin fondurile europene!
- Fondurile europene reprezintă viitorului afacerii tale!
3.4. Selecţia canalelor de comunicare
• Media tipărită: presa generalistă pentru atingerea publicului larg (EVZ, Gândul, JN, Adevărul, Libertatea), presa specializată pe sectorul de business (Financiarul.ro, Ziarul Financiar, Business Week) pentru Bucureşti; ziarele locale – pentru restul ţării. Panotaj.
• Media audio-vizuală: principalele posturi de radio şi televiziune.
• Media online: site-uri specializate pe business, dar şi informative, portaluri româneşti, cele careau cel mai mare trafic.
• Evenimente, seminarii pentru diseminarea informaţiei.
3.5. Realizarea suporturilor de comunicare a mesajelor
• spoturi publicitare pt TV şi radio;
• reclame pentru presa scrisă;
• panouri publicitare în locuri centrale din Bucureşti şi celelalte municipii ale României;
• afişe/ reclame video la metrou şi în cinematografe (înaintea începerii filmelor);
• bannere statice, interactive;
• comunicate de presa;
• broşuri despre fondurile europene, în format tipărit şi digital;
• newsletter;
• ghidul aplicantului în format tipărit şi digital, atât în limbă romană, cât şi în limbă maghiară.
3.6. Contactele realizate cu echipa managerială pentru asigurarea sprijinului acesteia
În cadrul ACIS se va institui un departament central de relaţii publice, divizat astfel:
• un subdepartament care ţine legătura cu mass-media, corectează eventualele greşeli apărute înpresă;
• un subdepartament care ţine legătura cu reţeaua de ofiţeri de comunicare din celelalte judeţe aleţării;
• un subdepartament disponibil aplicanţilor pentru întrebări.
• un subdepartament care ţine legătura cu Comisia Europeană.
• un director de relaţii publice, ajutat de un asistent care va prezenta săptămânal rezumatele celorlalte departamente echipei manageriale. Datorită acestei scheme se vor coordona activităţile de comunicare şi se va asigura o analiză unică şi concisă a rezultatelor campaniei.
• în fiecare judeţ va exista un astfel de departament de comunicare cu următoarele funcţii:păstrarea legăturii cu sediul central din Bucureşti, comunicarea cu presa locală şi aplicanţii.
• se pot folosi voluntari instruiţi în prealabil, care să furnizeze cetăţenilor informaţii despre fondurile europene.
4. Implementarea
Campania va dura 1 an: 1 ianuarie 2010 – 1 ianuarie 2011. Până în ianuarie, echipa de PR va pune cap la cap strategia, va realiza materialele suport şi va instrui angajaţii şi voluntarii. Campania se va desfăşura în trei etape.
Etapa I: 1 ianuarie 2010 – 30 mai 2010 (de informare)
- se va organiza o conferinţa de presă la Bucureşti la care vor participa membrii ACIS, ministrul de finanţe şi un reprezentant al Comisiei Europene. Aici se vor înmâna dosarele de presă jurnaliştilor şi se va anunţa existenţa ghidului aplicantului.
- se va realiza un film documentar cu buget redus unde vor fi diseminate informaţiile necesare aplicării la fondurile europene, interviuri scurte ale celor care evaluează proiectele şi care vor face recomandări, precum şi poveşti de succes ai unor oameni care obţinut bani de la UE. Filmul documentar va fi distribuit la cinematografele din România. Distribuitorii de filme raportează creşteri cu 40% ale cifrei
de afaceri, o industrie puţin atinsă de criză, numărul cinefililor crescând (sursa: Business Magazin).
- se va reorganiza site-ul oficial ACIS, în sensul unei interfaţe mai prietenoase, unde informaţiile sunt prezentate într-un limbaj mai simplu şi nu atât de înghesuite.
- se va lansa un blog şi un newsletter ataşat site-ului oficial, reactualizat periodic şi care va conţine ştiri importante, greşelile cele mai întâlnite pentru care sunt respinse proiectele.
- se va oferi un număr de telefon gratuit unde cetăţenii pot suna pentru a obţine informaţii despre modul de aplicare.
- se vor organiza seminarii de informare pentru potenţialii beneficiari. Aceste seminarii vor fi anunţate online, iar oamenii se vor putea înscrie completând un formular.
- vor fi publicate în presă articole motivaţionale care prezintă poveşti de succes ale unor proiecte reuşite.
- vizite la redacţiile ziarelor importante, unde vor fi diseminate informaţiile despre fondurile UE împreună cu jurnaliştii.
- de ziua Europei (9 mai) în cadrul evenimentelor realizate de primarii se vor promova şi fondurile europene.
- aceleaşi evenimente vor avea loc şi în provincie, dar nu la nivel atât de amplu.
Etapa a II-a: 1 iunie 2010 – 30 septembrie 2010 (de susţinere)
- în funcţie de numărul de spectatori, filmul documentar se poate vinde posturilor de televiziune la un preţ acceptabil.
- se vor distribui în reviste, abonamente ziare, suplimente de weekend calendare cu deadline-uri pentru aplicarea la diferite Programe Operaţionale plus informaţii diseminate legate de aplicaţiile pentru finanţare, documente necesare, criteriile de selecţie şi evaluare.
- de ziua mediului (5 iunie), în cadrul evenimentelor organizate de Primăria Capitalei, se poate dedica spaţiu pentru promovarea Programelor Operaţionale, respectiv PO Mediu.
Etapa a III-a: 1 octombrie 2010 – 1 ianuarie 2011 (de evaluare)
- conferinţă de presă cu numărul de aplicaţii depuse şi cele acceptate.
- comunicate de presă despre evaluarea campaniei.
Dificultăţi întâmpinate:
- nesincronizarea centrelor de comunicare din toată ţara;
- neparticiparea cetăţenilor la seminarii;
Buget – 3 milioane euro
5. Evaluarea
Cantitativă:
• Mediul Online:
o numărul de abonaţi la newsletter;
o numărul de întrebări primite la FAQ pe site-ul oficial;
o traficul site-ului oficial şi al blogului (numărul de vizitatori unici, numărul de pagini
vizualizate);
o poziţionarea în motoarele de căutare;
o răspândirea virală (numărul de posturi într-o cautare Technorati, numărul de oameni care comentează pe blog).
• Relaţia cu mass-media: o realizarea revistei presei: numărul de articole apărute, câte dintre acestea prezintă unghiul de abordare intenţionat; o numărul de advertoriale;
o conferinţele de presă organizate, numărul de jurnalişti instruiţi;
o numărul de spoturi publicitare plătite, numărul de difuzări.
• Comunicarea cu beneficiarii:
o numărul de evenimente realizate, numărul de participanţi;
o evaluarea datelor statistice oficiale, numărul de proiecte acceptate/ respinse;
o numărul de apeluri la linia de telefon gratuită;
o numărul de ghiduri ale aplicantului solicitate;
o numărul materialelor suport distribuite;
o numărul celor care au apelat la serviciile voluntarilor amplasaţi în locaţiile centrale din Bucureşti şi celelalte municipii;
o chestionare care măsoara gradul de informare al publicului, comparate apoi cu datele de la începutul campaniei;
Calitativa:
• focus grupuri în care să se măsoare nivelul de înţelegere a fondurilor europene şi atitudinea faţă
de ele.
6. Bibiliografie
1. ACIS (2009) Stadiul absorbţiei Instrumentelor Structurale la data de 31 iulie 2009, descărcat în 2 septembrie 2009 de la adresa http://www.fonduri-ue.ro/upload/absorbtie31iulie.pdf
2. Craciun, O. (2009) De ce sunt respinse proiectele pe fondurile UE, Cotidianul, accesat în 4 septembrie 2009 de la adresa:
http://www.cotidianul.ro/de_ce_sunt_respinse_proiectele_pe_fondurile_ue-90665.html
3. Marina, C. (2009) TOP BM: Cele mai bine vândute filme în 2009, Business Magazin, accesat în 4 septembrie 2009 de la adresa: http://www.businessmagazin.ro/topurile-business-magazin/topbm- cele-mai-bine-vandute-filme-in-2009-4797609/?p=1
4. s.n., (2009) Campanie EurActiv.ro - HotNews.ro: Deblocaţi fondurile europene!, EurActiv.ro, accesat în 3 septembrie 2009 de la adresa: http://www.euractiv.ro/uniuneaeuropeana/ articles%7CdisplayArticle/articleID_16956/Campanie-EurActiv.ro-HotNews.ro-
Deblocati-fondurile-europene.html
5. s.n., (2009) Peste jumătate dintre proiectele firmelor româneşti pentru fondurile europene sunt neeligibile, Financiarul.ro, accesat în 3 septembrie 2009 de la adresa: http://www.financiarul.ro/2009/02/20/peste-jumatate-dintre-proiectele-firmelor-romanestipentru-
fondurile-europene-sunt-neeligibile/
6. Trinca, R. (2007) Campanie puternică de promovare a fondurilor structurale, Ziua de Iaşi, accesat în 3 septembrie 2009 de la adresa: http://www.bzi.ro/Economic-Campanie-puternicade- promovare-a-fondurilor-structurale-A15778.html
|
